• Publicitate

Cum v-ati descurcat cei care ati venit singuri in Canada?

Aceasta rubrica ofera celor deja stabiliti in Canada posibilitatea de a publica un jurnal descriind experientele personale din aceasta tara. Pentru a evita comentariile nedorite, initiatorul discutiei poate restrictiona tehnic posibilitatea celorlalti de a raspunde mesajului initial, oferindu-i astfel dreptul de a fi singurul autor in propriul jurnal canadian. Atentie: lansarea de topice noi in cadrul acestei rubrici este rezervata celor care au ajuns deja in Canada.
Răspunde

Cum v-ati descurcat cei care ati venit singuri in Canada?

Mesajde Tony_S » 10 Noi 2012, 13:57

Pentru cei veniti aici singuri, fara familie, care au avut curaj si tarie de caracter dublu decat ceilalti, as vrea sa aud si povestile voastre, cum v-ati descurcat intr-o lume noua, nestiind pe nimeni si luand-o de la capat. Am tot respectul pentru voi
Tony_S
Am aflat de voi...
Am aflat de voi...
 
Mesaje: 33
Membru din: 17 Aug 2012, 15:14
Localitate: Montreal,Qc,CA
A multumit: 0 data
I s-a multumit: 0 data

Publicitate

Mesajde shine » 12 Noi 2012, 17:10

Singur-singur sau parinte singur+copil/copii?:)
shine
Imi place aici si raman...
Imi place aici si raman...
 
Mesaje: 175
Membru din: 28 Apr 2005, 12:02
Localitate: Montreal,Qc,CA
A multumit: 0 data
I s-a multumit: 0 data

Mesajde camelotten » 13 Noi 2012, 14:59

Daca vei cauta putin, cu siguranta vei gasi si astfel de povesti. Intrebarea e de ce te intereseaza acestea in mod deosebit?
Montreal 26.07.09
camelotten
Am aflat de voi...
Am aflat de voi...
 
Mesaje: 43
Membru din: 31 Mai 2007, 07:03
Localitate: Montreal,Qc,CA
A multumit: 0 data
I s-a multumit: 0 data

Mesajde Claudia43 » 14 Noi 2012, 12:40

Probabil il intereseaza asa, de curiozitate...Ca doar majoritatea subiectelor de pe acest forum la asta se refera, curiozitate, povesti, impresii, informatii. E drept ca sunt multe si povestile celor ce au venit singuri pe aici, dar nu le-am vazut pana acum grupate intr-un singur topic, asa cum incearca initiatorul acum.
Sparg eu gheata cu prima poveste... :) , incerc pe scurt.
Am sosit in Quebec in ianuarie 2010, cand aveam 41 de ani, single si cu o fata de 16 ani. Multi ar incadra varsta mea la dezavantaje. E drept ca daca as fi fost mai tanara ar fi fost si mai bine...dar incerc sa iau partea buna si din varsta. Pana la 41 de ani am avut timp sa stiu exact ce vreau sa fac, sa nu mai pierd timpul cu incercari si cautari...Si timp sa-mi si strang banii necesari emigrarii. La avantajele cu care am venit pot pune faptul ca am avut bani... multicei, suficienti sa ne intretinem pana acum... Si timp sa fi invatat limbile straine necesare emigrarii. Si eu si fiica mea vorbeam deja si engleza si franceza cand am sosit aici. Plus, tot la avantaje, mai traisem pe afara prin alte tari, tot impreuna cu fiica mea, deci aveam experienta unor alte inceputuri. Asta insa nu a impiedicat-o pe ea sa se adapteze greu tare...I-au trebuit vreo 2 ani pana a incetat sa mai sufere dupa Romania, dupa tatal ei si restul familiei lasate pe acolo...Abia dupa 2 ani a ajuns si ea la concluzia ca nu ar mai vrea sa se intoarca in Romania. Si tot la avantaje, si cu asta am incheiat, a fost ca am avut la cine sa stau primele 2 saptamani, cand am sosit, pana mi-am cautat eu chirie asa cum vroiam...Am avut un prieten care m-a ajutat cu chestia asta.
Oricum nu a fost usor...Umblaturi, mobilari...si noi si vechi...cumparaturi intai cu transportul in comun, dupa cateva luni cumparat o masina...vechiuta, reparatii...Clasic, cred ca toate povestile seamana...
Ziceam ca stiam deja ce vroiam sa ma fac. Asistenta medicala, desi inainte am fost inginer...Am vrut o reprofilare totala, facusem un an de voluntariat in Bucuresti la un spital de copii, asteptand emigrarea si mi-a placut atmosfera, mediul. Inainte am fost mai multe chestii...de la inginer la secretara, assistant manager, manager, agent de vanzari, etc. Aici deci am hotarat sa ma fac...asistenta medicala, asa ca ma inscrisesem inca de cand eram in Romania, pe net si la Universite de Montreal si la McGill. Cum am sosit aici am si participat la ziua portilor deschise pe la amandoua. Ma acceptasera la UdeM, la Sciences Infirmieres, dar la 4 ani, cu un an de accueuil, la McGill nu. Pana la urma aici am aflat de posibilitatea unui colegiu intensiv la 2 ani si am ales aceasta varianta. Am plans de bucurie in iunie 2010 cand am primit scrisoarea de acceptare la colegiu...Atunci am simtit si eu ca m-am reurcat in trenul vietii, din care coborasem cu curaj cand mi-am lasat jobul si tara...Sa mai zic ca aveam un job sigur si bine platit in Bucuresti, castigam la vreo 1000 de euro/luna atunci cand am plecat, aveam tot ce-mi trebuia material, dar mi se acrise de Romania, de coruptia, necivilizatia, incorectitudinea si ce mai stiti si voi. Nu detaliez, vroaim doar sa mentionez ca nu fac parte dintre multele persoane care au fost nevoite sa emigreze dpdv material. Si ca niciodata nu am regretat ca am facut pasul asta, nici cand mi-era cel mai greu si desi aveam relativ ce-mi trebuia acolo. Nu am regretat niciodata pasul emigrarii, sincer.
Bun, revenind la povestea mea, am plans de bucurie ca intrasem la colegiu si nici nu stiam in ce ma bagasem....Nu stiam ce ma astepta! A fost greu de tot colegiul asta, intensiv de 2 ani...cea mai grea scoala dintre toate scolile pe care le-am facut in viata mea, si am avut cam peste 20 de ani adunati de studii prin lumea asta...Inclusiv o scoala la americani am facut, si un master in Belgia, asta doar il incepusem, ca nu l-am terminat, dar tot nu se compara cu scoala asta. Ce mi s-a parut cel mai greu la colegiul asta sunt conditiile foarte stricte pe care le impuneau astia, o multime de examene eliminatorii, in fiecare sesiune picau multi oamenii...Si mai ales stagiile. Foarte stresante, grele si ...subiective. Aici se picau cei mai multi oameni, ca asa considera proful, fara sa stii exact ce ai gresit...Ca sa nu mai zic de limba quebecoasa care m-a spart. Eu credeam ca stiu franceza, dar primele 3 saptamani de scoala nu am avut curajul sa deschid gura...Sau cat de frustrant e sa nu intelegi de ce rad quebecosii astia, asta recunosc ca mi se intampla inca si la sfarsitul scolii...Tot nu prindeam toate glumele si vorbele lor. Am invatat intre timp sa-mi pese mai putin. Ce sa va zic, nu am picat nimic si tocmai am terminat acest colegiu, in octombrie. Apoi am fost pentru prima data in Romania in vizita/concediu...am stat 3 saptamani si am revenit ieri, cu mama in vizita pe la mine, pt sarbatori. Iar saptamana viitoare incep lucrul la un spital anglofon, la McGill. Ca tot engleza o prefer eu personal, inca ma zgaraie pe urechi quebecoasa. Sunt foarte bucuroasa si mandra ca am reusit treaba asta. Parca abia acum am sa incep si eu viata ...adevarata, sper. Ca pana acum scoala m-a secat. Fie-mea a facut si ea o secondara, acum e la un colegiu, tot anglofon...Vrea sa se inscrie apoi la criminologie la UdeM...daca nu s-o razgandi, iar eu vreau ori ma duc sa muncesc prin Florida o perioada, ori sa continui imediat cu Bac-ul...in timp ce si lucrez...Apropos, de ce-mi pare rau este ca nu ales atunci Bac-ul la UdeM in loc de colegiul asta, chiar daca era mai scurt si mai ieftin...ca de-aia m-a tentat. Acum daca as intoarce timpul inapoi, as alege Bac-ul direct, nu colegiul. Si parca nici nu ma vad traind definitiv in Quebec, eu.
Si ce mai vreau sa fac? Un concediu adevarat la iarna, cu fata mea, poate in Florida sau undeva la plaja....cateva zile, sa schimb vechitura de masina, s-o plimb pe mama si cam atat.
Pe langa bucuria mea personala ca am reusit sa termin scoala, si sa-mi gasesc un post bunicel, credeti-ma ca vizita proaspata din Romania mi-a accentuat sentimentul de bucurie si de satisfactie...ca am unde sa ma intorc acasa, la Montreal. Da, mi-a fost dor de oamenii din Romania, de unele locuri si am revazut multi prieteni din Romania, Bucuresti, de la tara..dar doamne, bine ca am unde sa plec de acolo. Bine ca s-a terminat, 3 saptamani au fost cam lungi. Vizita asta m-a asigurat ca ma simt mult mai acasa la Montreal decat credeam ca ma simteam in Bucuresti, unde am locuit.
Si-am incalecat pe-o sa, si v-am spus povestea mea. :)
Claudia43
Imi place aici si raman...
Imi place aici si raman...
 
Mesaje: 112
Membru din: 24 Iul 2011, 00:56
Localitate: Montreal,Qc,CA
A multumit: 0 data
I s-a multumit: 1 data

Mesajde inahd » 14 Noi 2012, 13:45

Pentru toti cei care au plecat din Romania pt ca o ducea bine, dar satui de oamenii de acolo am o pilda, care zic eu ce li se potriveste de minune:
"Era odata un barbat care sedea la marginea unei oaze, la intrarea unei cetati din Orientul Mijlociu. Un tanar se apropie intr-o buna zi si il intreba:

- Nu am mai fost niciodata pe aici. Cum sunt locuitorii acestei cetati? Batranul ii raspunse printr-o intrebare:

- Cum erau locuitorii cetatii de unde vii?

- Egoisti si rai. De aceea ma bucur ca am putut pleca de acolo.

- Asa sunt si locuitorii acestei cetati, raspunse batranul.

Putin dupa aceea, un alt tanar se apropie de omul nostru si ii puse aceeasi intrebare:

- Abia am sosit in acest tinut. Cum sunt locuitorii acestei cetati?

Omul nostru raspunse cu aceeasi intrebare:

- Cum erau locuitorii cetatii de unde vii?

- Erau buni, marinimosi, primitori, cinstiti. Aveam multi prieteni acolo si cu greu i-am parasit.

- Asa sunt si locuitorii acestei cetati, raspunse batranul.

Un negutator care isi aducea pe acolo camilele la adapat, auzise aceste convorbiri si, pe cand cel de-al doilea tanar se indeparta, se intoarse spre batran si ii zise cu repros:

- Cum poti sa dai doua raspunsuri cu totul diferite, la una si aceeasi intrebare pe care ti-o adreseaza doua persoane?

- Fiule, fiecare poarta lumea sa in propria-i inima.

Acela care nu a gasit nimic bun in trecut, nu va gasi nici aici nimic bun. Dimpotriva, acela care a avut prieteni si in alt oras va gasi si aici tovarasi credinciosi si de incredere. Pentru ca, vezi tu, oamenii nu sunt altceva decat ceea ce stim noi sa gasim in ei!
inahd
Imi place aici si raman...
Imi place aici si raman...
 
Mesaje: 307
Membru din: 05 Mar 2008, 19:03
Localitate: Montreal,Qc,CA
A multumit: 1 data
I s-a multumit: 1 data

Mesajde Radu7777 » 14 Noi 2012, 14:17

inahd, deci mare diferenta intre Canada si Romania nu prea ie, corect ?
ps : nu pot sa nu remarc ca majoritatea celor care vin cu texte din astea fac parte din grupul celor care duc dorul Romaniei ...
Avatar utilizator
Radu7777
Veteran pe forum
Veteran pe forum
 
Mesaje: 14865
Membru din: 13 Oct 2005, 12:22
Localitate: British Columbia
A multumit: 0 data
I s-a multumit: 3 ori

Următorul

Înapoi la Canada - Povestea MEA

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 10 vizitatori

  • Publicitate
cron