• Publicitate

Noi nu suntem urmasii Romei

Discutii pentru suflet: muzica, teatru, filme, proza, fotografie, poezie. Momente memorabile din arta si cultura romaneasca si internationala.
Răspunde

Mesajde Daciana » 07 Feb 2013, 16:31

Toponime si antroponime romanesti existente in alte tari

"În 1922, Universitatea din Cambridge (Marea Britanie) a publicat o operă importantă, intitulată The Cambridge history of India ă4î (Istoria Indiei scrisă la Cambridge), însumând 8 volume a circa 800 pagini fiecare. Căutând locul de baştină al arienilor (populaţia civilizată a Indiei), în vol. I, cap. III The Aryans, pe baza datelor conţinute în Cărţile Vedice (cele mai vechi monumente literare ale umanităţii), universitarii englezi ajung la concluzia că leagănul de formare al arienilor poate fi delimitat astfel:

There is apparently only one such area in Europe, the area which is bounded on its eastern side by the Carpathians, on its south by the Balkans, on its western side by the Austrian Alps and the Böhmer Wald, and on the north by the Erzgebirge and the mountains which link them up with the Carpathians (p. 68)

(Există, după toate aparenţele, o singură astfel de arie în Europa, anume aria mărginită la est de Carpaţi, la sud de Balcani, la vest de către Alpii Austriei şi Böhmer Wald, iar la nord de către Erzgebirge şi munţii care fac legătura cu Carpaţii)

În această lucrare, la p. 71, se arată că, din acest spaţiu, au plecat, începînd de pe la jumătatea mileniului III î.e.n., indo-iranienii, grecii, latinii, celţii, germanii, precum şi slavii (prin defileul morav).

Datorită înmulţirii populaţiei Spaţiului Carpatic (fig. 1), începînd cu mileniul VI – V î.e.n., s-a ajuns, pe parcursul timpului, la o suprapopulare pentru care resursele (naturale) nu mai erau suficiente. De aceea, excesul de populaţie trebuia îndepărtat. Este cauza roirilor neolitice din Spaţiul Carpatic, în urma cărora s-a populat, treptat, toată Europa şi Asia vestică.

Toţi cei care au roit din Carpaţi au dus cu ei în locurile în care s-au aşezat: limba, antroponimele, toponimele, obiceiurile şi tradiţiile din leagănul primordial."

...

"Numeroase toponime româneşti sînt interpretate defectuos, neţinând seama de dovezile din străvechime.

Astfel Nicolae Drăganu scrie ([14], p. 306): forma “Bihor”poate fi deci slavă atît în ung. cît şi în rom; rom. “Bihor” este din ung. “Bihar” (sic !). Pe p. 305 se citează şi alte toponime Bihar / Bihor (în Serbia, în Cehoslovacia, în Dalmaţia ş. a.).

Deşi îşi publică volumul în 1933, Nicolae Drăganu nu cunoaşte celebra operă a Universităţii din Cambridge ă4î, în care, cum am arătat, se menţionează provenienţa Indo-Persanilor din Spaţiul Carpatic.

Cum s-a văzut, toponime româneşti se găsesc pe toată aria Europei şi în India şi Iran. Ele au ajuns în această arie largă odată cu roirile neolitice din Spaţiul Carpatic (după mileniul III î.e.n.), pe când nu se auzise nici de sârbi, nici de cehi şi slovaci, nici de italioţi etc., (care aveau să se constituie, ca popoare, mult mai târziu), nici de unguri, bulgari, cumani sau pecenegi etc.

Plecând din Spaţiul Carpatic, viitorii indieni au dus cu ei numele românesc al Bihariei, astfel că în India se găseşte Bihar, cel mai sigur martor al străvechimii acestui toponim. În referinţa [4], l-am găsit citat de peste 21 ori.

Există numeroase alte toponime, antroponime şi elemente lexicale în India, care au echivalente, mai ales, în Ardeal. Iată cîteva: Gaia, Kalata, Simla, Balch, Om, Baia (care apare ca atare şi la Isidor din Sevilla–Spania, precum şi bahia în portugheză, baie în franceză [5], p. 115), transcris în hindi Bhaja, Multan (citate după [4] passim)."

...

"Am mai putea semnala că Geţii, poporul primordial al Europei, sînt menţionaţi chiar în antichitate în diverse spaţii euro-asiatice: Geţii (din Câmpia Română şi la sud de Dunăre); Iler/geţii (în nord-estul Peninsulei Iberice); Tyra/geţii (în zona Nistrului de azi); Massa/geţii (în zona Mării Caspice); pe Geţi îi găsim însă şi în India, în Medo-Persia etc. sub numele dat de chinezi: Jué-tchi (ˆ Geţi) şi Ta-Jué-tchi (ˆ Marii Geţi). A se vedea Raportul anual al guvernului indian 1956, The Cambridge history of India, Joseph Mension şi alţii."

...

"Spre exemplu, românescul Marin :

- îl găsim ca atare în franceză (ă7î, p. 417), vechi nume de botez, patronimic; nume purtat de mai mulţi sfinţi.
- în corsicană şi în italiană apare ca Marini
- în idiomul bulgar, prin adăugarea unor sufixe specifice, a dat: Marin/of (ov)
- în idiomul polon, prin adăugarea unui sufix specific, a dat: Marin/o/schi
-în idiomurile rus şi sîrb, a dat, prin anexarea sufixului -ovici: Marin/ovici."

...

"Este necesar un studiu comparativ sistematic între antroponimistica românească şi cele ale diferitelor popoare europene. Credem că un astfel de studiu ar duce la situarea spiritului cercetător în zona adevărului.

S-ar putea ca unii cititori să considere prea dezvoltată partea în care se dovedeşte - cu texte ale cronicarilor bizantini din epocă - absenţa bulgarilor din zona Balcanilor după anul 1018.

Această parte devine esenţială în contextul analizat: atît G. Weigand [32], cît şi N. A. Constantinescu [9] şi Christian Ionescu [10] vorbesc în textele lor despre o influenţă bulgară în antroponimistica românească, afirmaţii gratuite, lipsite de orice temei. Acest fel de vorbărie capătă proporţii apocaliptice, într-o totală lipsă de scrupule ştiinţifice, în volumul, nereprezentativ, al lui Iorgu Iordan, Dicţionar al numelor de familie româneşti [15]î.

Fiul unui grădinar <bulgar>, refugiat de la sud de Dunăre şi stabilit în mahalaua dinspre Tecucel, la marginea oraşului Tecuci (7.000 locuitori la naşterea lui I. I., conform memoriilor sale), I. Iordan face în “opera lui ştiinţifică“ un acerb naţionalism bulgar, pentru o realitate iluzorie.

Indecenţa lui I. I. merge pînă acolo că şi nume ca nenea (care face parte din sistemul, unic, al apelativelor româneşti pentru grade de rudenie – a se vedea Prefaţa), neica, Gogu, Lac, Lacea, Ladea, Latu, Paiu, Pacea, Raliţa etc. sînt date, fără nici o încercare de dovadă, ca provenind din bulgară.

Infantilismul naţionalistului bulgar I. I., dezvoltat pe teren românesc, merge pînă acolo încît, pe multe pagini, trece câte 13 – 14 - dar şi 21 (p. 387) ori 23 (p. 386) - nume româneşti de origine "bulgară“. Fără pic de logică şi argumentaţie, aplică sistemului antroponimistic primordial al Europei o iluzorie influenţă bulgară.

Roeslerian întârziat, lipsit de orice brumă de spirit ştiinţific, eminamente agitator politic şi politruc, ridicat politic de către partidul comunist la ranguri importante în viaţa socială, dar şi în cea ştiinţifică, unde aplica "politica partidului”, slavizant al limbii române pînă în 1950, (când apare broşura lui I. V. Stalin Cu privire la marxism în lingvistică, afirmând că româna nu este slavă), Iorgu Iordan a încercat, cu nişte lucrări derizorii, să schimonosească, să distrugă caracterele civilizaţiei şi culturii române multimilenare.

Pentru a dovedi că influenţa antroponimiei zisă bulgară nu putea să existe deoarece, de aproape o mie de ani, nu mai existau bulgari în Europa, trebuia să aducem dovezile de rigoare. Acesta este motivul pentru care s-a dezvoltat partea privind scurta perioadă a prezenţei bulgare la sudul Dunării."

(Cititi aici: http://getica.go.ro/antroponimie.htm)
"Da-mi lumina din lumina-ti aspra
Sa privesc pe-a stelelor fereastra..."
Avatar utilizator
Daciana
Sunt de-al casei...
Sunt de-al casei...
 
Mesaje: 674
Membru din: 06 Feb 2006, 20:34
Localitate: U.E.
A multumit: 0 data
I s-a multumit: 6 ori

Publicitate

Mesajde Menumorut » 08 Feb 2013, 04:03

[quote="Daciana"][/quote]

Daci, iti propun 3 scenarii, il alegi pe care crezi tu:

Scenariul 1. Te iubesc, asta cred si eu.


Scenariul 2. Suntem tot mai putini care intelegem ceea ce se intampla, dar suntem capabili sa pastram traditia. Doar am zis, nu ma las dus "pe cale" :)


Scenariul 3. Din nefericire.... suntem pusi in scena de Andrei Serban ....
Avatar utilizator
Menumorut
Mereu prezent...
Mereu prezent...
 
Mesaje: 3104
Membru din: 07 Oct 2004, 03:24
Localitate: Montreal,Qc,CA
A multumit: 0 data
I s-a multumit: 0 data

Mesajde Daciana » 08 Feb 2013, 22:35

In istorie scriu "scenarii" cei care sunt departe de adevar. In viata de toate zilele gasim fel de fel de "scenarii" puse in scena mai ales de "sforarii" sefi.

Scenariile puse in scena de Andrei Serban imi plac mai mult ("Trilogia antica"). :lol:
"Da-mi lumina din lumina-ti aspra
Sa privesc pe-a stelelor fereastra..."
Avatar utilizator
Daciana
Sunt de-al casei...
Sunt de-al casei...
 
Mesaje: 674
Membru din: 06 Feb 2006, 20:34
Localitate: U.E.
A multumit: 0 data
I s-a multumit: 6 ori

Mesajde Menumorut » 14 Feb 2013, 23:35

Daci,
am sa zic acelasi lucru cu alte vorbe:
In genere, nimeni onest nu face scenarii. Oamenii onesti fac poezie ...

Despre daci, numai de bine!

Astept cu interes episodul 3, desi cred ca izvoarele cunoscute s-au epuizat, deocamdata.
In sfarsit, vom vedea!

Intre timp suntem cativa, fara timp, macar unul, de mine garantez, care urmarim orice interventie a celor care au placerea sa se aplece pe subiect, trecutul nu este chiar insignifiant pentru viitor ...
Avatar utilizator
Menumorut
Mereu prezent...
Mereu prezent...
 
Mesaje: 3104
Membru din: 07 Oct 2004, 03:24
Localitate: Montreal,Qc,CA
A multumit: 0 data
I s-a multumit: 0 data

Mesajde vali_atanasiu » 26 Mar 2013, 01:25

Buna seara/ziua.. buna sa va fie inima!
Tot astept ceva .. interventii si ale altor forumisti, se pare ca oamenii sint ocupati cu supravietuirea, banuiesc.
Unii si-or fi spunand ca nu mai au treaba cu subiectu' - acum sint americanizati asa ca romanizarea - ca importanta devine un fel de "vax albina".
Altii n-or fi dorind sa isi dea dureri de cap, conform "traditiei": unde se aduna doi români vine si o bârfa, o cearta, un mishto..
Cred ca atacarea detaliata si in extenso a temei (fundamentale, neindoielnic) a si sugerat prudenta celor care au aruncat o privire.
Am gasit o lucrare foarte interesanta, pe care am downloadat-o in formatul original (pentru placerea citirii textelor vechi) dar care poate fi citita (in engleza) la adresa:
http://quod.lib.umich.edu/e/ecco/004890 ... w=fulltext
Sint convins ca va face placere si lui Menumorut, fata de care am o simpatie si respect sincere.
Dl. radu777 - va invit la lectura; sint convins ca aduce noutati surprinzatoare fiecaruia dintre cititori.
Despre "language change" si impotrivirea de a ma privi cu ochelarii strainului - sper sa pot spune cu alta ocazie.
Numai bine!

PS: cum s-ar traduce ANO MOUSOUNITSA din greceste, evident - daca este traductibil? Multumesc!
Avatar utilizator
vali_atanasiu
Imi place aici si raman...
Imi place aici si raman...
 
Mesaje: 132
Membru din: 04 Dec 2005, 19:56
Localitate: Vancouver, BC, Canada
A multumit: 0 data
I s-a multumit: 3 ori

Mesajde florinfilip » 30 Mai 2013, 01:54

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=gUEc9Tv_0jQ[/youtube]
florinfilip
Imi place aici si raman...
Imi place aici si raman...
 
Mesaje: 207
Membru din: 10 Apr 2011, 18:56
Localitate: Quebec
A multumit: 0 data
I s-a multumit: 2 ori

AnteriorUrmătorul

Înapoi la Canada - Arta si cultura

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 4 vizitatori

  • Publicitate